La doar câteva minute după ce a ieşit din şedinţa în care s-a bătut în cuie – cum se spune – repartizarea locurilor pentru sesiunea de toamnă a admiterii la licenţă, am stat de vorbă cu prorectorul cu strategii universitare Adrian Lungu. Acesta a avut amabilitatea să ne explice câteva chestiuni legate de numărul relativ mare de locuri rămase neocupate, dar şi despre modalitatea de atragere a candidaţilor pentru sesiunea de admitere care bate la uşă.

Întrebare: Dacă ar fi să ne uităm pe situaţia admiterilor precedente, observăm cu uşurinţă că numărul locurilor rămase libere pentru sesiunea din toamnă este destul de mare...

Răspuns: Din păcate, numărul locurilor rămase libere pentru admiterea de toamnă este cu mult mai mare decât ne-am fi dorit. Dintr-un total de 2.000 de locuri bugetate care ne-au fost distribuite de Ministerul Educaţiei în vară, au rămas libere 715 locuri. Faţă de câteva zeci de locuri libere câte rămâneau în anii buni!

Î: Care au fost cele mai căutate specializări la sesiunea precedentă şi unde au rămas cele mai multe locuri pentru toamnă?

R: Fără niciun fel de discuţie, cele mai căutate specializări au fost cele din domeniul ştiinţelor medicale – medicină, farmacie, medicină dentară, kinetoterapie, şi din zona inginerească – calculatoare, tehnologia informaţiei şi arhitectură navală. La aceste specializări nu prea mai sunt locuri, sau mai sunt doar câteva la taxă. Foarte multe locuri au rămas, din nefericire, în zone care încep să fie din ce în ce mai neatractive – ingineriile clasice: ingineria materialelor, ingineria industrială. Surprinzător, au rămas mai multe locuri decât ne-am fi aşteptat la Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor şi la Ingineria mediului. Avem speranţe că locurile acestea se vor ocupa repede la sesiunea din toamnă, iar specializările îşi vor putea duce la bun sfârşit programele.

Î: Având în vedere rezultatele slabe la Bacalureatul din acest an, pe cine mai contaţi la această admitere?

R: Mizăm foarte mult pe participarea candidaţilor care vin din judeţele adiacente. Noi ne bazăm pe un bazin geografic care nu este limitat la judeţul Galaţi. Eu cred că vom avea mai mult decât cei 440 de absolvenţi de Bacalaureat din această toamnă. Avem câteva politici care cred eu că-i vor încuraja să vină la noi chiar de la universităţile la care s-au înscris în vară la locurile cu taxă.

Î: Concret, la ce politici vă referiţi?

R: Toţi studenţii care se vor înscrie pe locurile la buget sunt potenţiali bursieri. Sunt studenţi cărora noi putem să le oferim cu generozitate posibilitatea de a locui în campusul studenţesc, să le subvenţionăm transportul în comun. Consider că aceste facilităţi, cuprinse în nişte scheme de burse private, care sunt deja în uz la facultăţile tehnice, vor fi suficient de tentante pentru candidaţii noştri.

Î: Daţi-ne câteva exemple de astfel de burse private...

R: Variază de la angajator la angajator, eu vă pot da sume exacte de la mine de la facultate (n.r. – Arhitectură navală). Avem burse care variază între 1.200 şi 2.500 de euro pe an. În plus, locul de muncă este garantat, sunt asigurate perioade de internship pe timpul vacanţelor de vară, stagii care variază între 3 şi 6 luni.

Î: De ce fug tinerii de studiul ştiinţelor exacte?

R: Constat o lipsă de apetit, devenită aproape obişnuinţă, pentru studiul ştiinţelor exacte. Acestea presupun un efort intelectual mai mare, sacrificii mai multe, obligativitatea de a veni la şcoală. În zona ştiinţelor netehnice, unde planurile de învăţământ cuprind mai mult seminarii, studentul are o existenţă mai lejeră, poate să-şi găsească un job part-time, durata ciclului de studii este doar de trei ani, deci sunt nişte avantaje, care, chiar dacă sunt aparente, pot influenţa decizia tinerilor.